Search:

miercuri, 24 iunie 2009

Stima, definitie si caracterizare

Ora 15.51- mail de la un prieten: "Iti propun urmatorul subiect: cuvantul stima, un cuvant rar folosit astazi sau folosit in contexte formale care i-au risipit din “parfumul” care eu cred ca acest cuvant il avea in trecut.
Dex-ul ne propune urmatoarea definitie: “stima = A avea stimă, consideraţie pentru cineva sau ceva”. O definitie mai elocventa cred eu ca este cea oferita de Nodex: “stima = Sentiment favorabil determinat de o opinie bună faţă de o persoană pentru meritele sau pentru calităţile acesteia; respect. Demn de ~. A inspira ~. A avea ~ pentru cineva a stima pe cineva. Cu ~, cu toată ~a formulă de politeţe cu care se încheie o scrisoare sau o cerere. 2) Atitudine care decurge din acest sentiment.”
Ca sa rezumam rezulta ca a fi stimat denota o opinie favorabila a celor din jur asupra ta. Lasand la o parte intelesul cuvantului ca formula de politete, formula care amandoi o cunoastem prea bine; in contextual social actual crezi ca mai exista oameni care sa fie demni de o asemenea “caracterizare”? Ca sa nu exagerez sunt asemenea oameni, insa esti de acord cu mine ca sunt foarte putini, poate chiar pe cale de disparitie?"

Raspuns: Oamenii puternici, cei pe care ii avem langa noi, ii cunoastem sau ii vedem la TV, citim despre ei sau intram intr-un oarecare contact sunt cei pe care cel mai adesea ii respectam. Dar pentru a respecta un om nu ai nevoie de prea multi stimului, iar acesta se poate castiga atat printr-un simplu gest pe care acea persoana l-a avut la momentul oportun, sau se poate impune, nu trebuie neaparat sa iubesti o persoana pentru a-i purta respect. Romanii nu l-au iubit niciodata pe Hannibal, dar dupa ce i-a adus aproape de distrugerea totala au invatat ceea ce ar fi trebuit sa faca inca de la inceputul confruntarilor cu el: sa-l respecte, iar numai dupa aceasta au fost capabili sa il invinga. Acest mod de apreciere poate fi mimat si avem exemple nenumarate ale fatarniciei afisate in scopul de a obtine beneficii de pe urma prezentarii intr-un mod fals al acestuia caci nu toti suntem capabili sa facem diferenta intre realitatea concreta si felul in care suntem vazuti de altii, iar egocentrismul si cultul personalitatii face o larga intrare unor pesonaje dominate de sentimente artificiale imbracate intr-o haina ce-ti inseala privirea. Este elocvent modul degradant de comportament, umilitatea aratata, dar mai ales versurile-pentru ca ele sunt cele care au strabatut cel mai bine peste timp- ale maestrului Adrian Paunescu pentru familia Ceausescu. Nimic nu ar fi putut trada in acele momente de glorie artistica dedicata "Conducatorului iubit", impresia de revolutionar ce avea sa devina, mentalitatea de reformator al neamului dovedita peste ani si sistemul de valori anticomuniste imbratisate de marele pan.


Stima este un sentiment al maturitatii complete, se castiga in timp, niciodata nu te nasti cu ea, oricat de albastru ar putea fi sangele tau. Fiind un sentiment autonom, ajungem sa o nutrim in urma unei atentii analitice acordate persoanei in cauza si este rezultatul interactiunii acesteia cu diferiti factori, al comportamentului, modului de gandire si actiunilor intreprinse in situatii considerate de noi cel mai adesea limita.


Ea nu se castiga prin inscaunarea intr-o functie, poate fi doar o aparenta, dar in esenta tocmai existenta acesteia pentru acea persoana este masura marimii pe care omul o da titlului cu care a fost investit. Moralitatea este poate praful ce ramane in urma dupa ce omul nu mai este pe hilt, de aceea in momentul in care ai posibilitatea accesarii unei inalte demnitati statale sa te autoexaminezi, sa ai in vedere posibilitatea ca predecesorii tai sa se fi numit Mihai Viteazul, Ferdinand Intregitorul, I.C. Bratianu, M. Kogalniceanu sau Corneliu Coposu si daca vei avea acordul constiintei tale ca vei onora momoria lor atunci viitorul se prevede stralucitor.


Partea care cucereste din acest cuvant, stima, este aceea ca nu da nastere niciodata unor sentimente negative, nu lasa loc invidiei, o minimizeaza in asa fel sau reuseste sa o remodeleze sub forma dezirabila a admiratiei si exemplului demn de urmat. Daca ar putea sa coexiste in mod sincer societatii actuale am convingerea ca s-ar apela mult mai rar la insultele si calomniile cotidiene, gradul de gandire pozitiva ar fi mult mai ridicat pentru ca s-ar invedera o gama variata de exemple si nu contraexemplele asa cum se procedeaza in general. Campaniile electorale ar putea in sfarsit sa ofere aplicare definitiei termenului, pentru ca observ cel mai adesea anticampanii si sunt pus mereu in postura de a alege intre doua rele, ceea ce nu este tocmai ce mi-as dori. Ma apasa curiozitatea spre a afla ce fapte nedemne ar putea fi puse pe seama unuia dintre candidatii la presedentie in campania din aceasta toamna, si ma refer aici la Printul Radu Duda, dar ma vad silit sa-mi stavilesc acest simtamant pana la momentul oportun si sa-mi exprim uimirea la momentul comiterii faptei.


Concluzionand, stima tinde sa devina un sentiment atat de indepartat de varietatea acelora pe care le incercam zi de zi, incat am putea ajunge la concluzia ca nu o putem avea decat pentru oamenii despre care stim ca au fost ilustrii dar nu i-am cunoscut niciodata si poate este mai bine asa pentru ca am fi putut trai dezamagiri, iar nevoia de idealuri trebuie hranita constant si nu stavilita de circumspectie.

2 comentarii:

  1. Si de salutat nu ne mai saluti in niciun fel? Nu i frumos.
    Cu multa stima,
    Vali

    RăspundețiȘtergere
  2. Stima exista si in ziua de azi...nu e un sentiment chiar foarte indepartat. Desi, ai dreptate! Azi putini mai merita stima si respect.
    Eu totusi stimez o anumita categorie de oameni. Indiferent de cata scoala au sau din ce medii provin, stimez oamenii cu caracter. Pentru ca sunt, din pacate, sunt pe cale de disparitie in ziua de azi.

    RăspundețiȘtergere